La mulți ani, mama!
Un fel de la mulți ani mie și tuturor mamelor sufletești pe care le-am avut.
La mulți ani!
Aș vrea să-ți pot da azi o lalea, să o primești zâmbind, fiindcă ești atât de frumoasă când zâmbești!
Îmi spun asta mie și tuturor mamelor sufletești pe care le-am avut.
Femei care m-au influențat și care m-au avut în grijă.
Poate pentru scurt timp, poate fără să realizeze.
Cu ele, însă, m-am simțit în siguranță.
Doresc să-mi iau un moment în scris să vă apreciez pentru cât sunteți de frumoase. Și nu vorbesc despre cum arătați, acolo sper că deja vedeți și voi în oglindă că sunteți superbe.
Eu, fiind în fața voastră, am putut să văd ceva ce voi nu cred că puteți vedea: ce mi-ați dăruit prin propria prezență.
N-am o ordine cronologică, și nici o listă completă. E doar cum îmi vine, scriu și rememorez momente cu tine, femeie care mi-ai trecut pragul și mi-ai intrat în inimă.
Prietene dragi
M-ați văzut în ipostaze cărora le-am pierdut și eu șirul. Ați fost lângă mine cât am crescut mare. Nu chiar din copilărie, ci așa, în ultimii ani intenși în care mi s-a dezvoltat cortexul prefrontal. Eu am mai uitat din deciziile proaste, voi nu, prea e material de comedie.
Și să vă văd acum alintând cea mai bună decizie a mea (Lucas adică), îmi iese inima din piept de fericire.
Când o să fie 8 martie 2060, ciocnim un pahar de prosecco în cinstea noastră.
Vă zic de pe acum să puneți în calendar, să m-asigur că toate suntem libere!
Îmi fac mai multe griji pentru asta decât ca n-o să vă am alături și atunci.
Femei în cabinetele lor
Am ajuns să încep psihoterapia printr-un mic ocol. Pe scurt, mâncam patiserie și am ajuns la tine în cabinet. După ani de zile cu vizite intermitente, încă îmi sună în minte ecourile întrebărilor pe care mi le puneai. Am învățat atât de multe despre mine prin vocea ta.
Un alt ocol prin care viața m-a surprins este de la endocrinologie la altar. M-am îndrăgostit lulea de soțul meu după ce am mers la endocrinolog. El nu este endocrinologul meu și nici nu ne-am cunoscut pe hol la Regina Maria. Atâta doar că doamna doctor a pornit un lanț lung de decizii care m-au adus față în față cu Alex și în brațe cu Lucas.
Iar toate femeile care mi-au fost alături în ziua în care am născut, mă înclin în fața voastră.
Mame pe care le-am cunoscut după ce am devenit mamă
Îmi amintesc când eram doar puțin însărcinată, atât cât să nu mă mai încapă pantalonii, dar nu atât cât să fiu lăsată în față la coadă. Am ajuns să luăm prânzul împreună după ce ți-am scris nu chiar așa, dar cam cu mesajul ăsta: “știi, am văzut pe instagram că ești gravidă… și eu sunt! hai sa ne vedem!”. Și tu pe lângă că ai venit, mi-ai și adus cărți și mi-ai fost alături constant apoi. La mulți ani!
Azi o să încep ziua cu un buchet de floricele în chatul pe care vorbim aproape zilnic. Și n-o sa fie floricelele cel mai frumos lucru de acolo.
Cel mai frumos e spațiul pe care mi-l oferi.
Să pot să-ți scriu când am bucurii fără să mă stânjenesc c-o să crezi că mă laud.
Să pot să-mi arăt frustrările dintr-o zi obișnuită și să nu mă îngrijorez c-o să mă judeci.
Te admir când văd cum îi vorbești copilului tău, cum îi dai instrucțiuni clare, cum setezi limitele fără nicio ezitare, cu o voce blândă. Ești un model pentru mine.
Vă mulțumesc că mi-ați înseninat zilele din iarna care tocmai a trecut.
Sunteți mămici-soare pentru mine!
Femei care m-au încurajat să citesc și să scriu
La mulți ani, doamna bibliotecară care mi-a recomandat Haruki Murakami!
Aș fi fost considerabil mai săracă în plăceri literare dacă nu ai fi fost tu!
Mulțumesc că m-ai învățat gramatică și că m-ai încurajat să scriu. Aveam doar 11 ani și tot ce scriam era cu și despre animale care merg în pădure.
Nu-mi amintesc ce spuneai despre cum scriu, mai știu doar că aveai un zâmbet cald, că mi-ai spus că am “suflet de catifea” și că eu nu am încetat să scriu.
Cine ar fi știut că o să ajung la tine și o să se simtă ca și cum te-aș cunoaște, deși ne vedem doar online să scriem împreună? M-ai încurajat să continui să scriu acest newsletter și m-ai inspirat să creez evenimente de yoga și journaling, să aduc alături alte femei.
Îți sunt etern recunoscătoare că ai adus creativitate în perioada de început a maternității mele.
Evenimentele de yoga și journaling pe care le pomenesc au început atât de firesc cu tine. Când am organizat primul nostru eveniment împreună, am tras concluzia că singurul lucru rău care se poate întâmpla e să nu vină nimeni. Și… dacă mă întrebi pe mine, nici n-ar fi așa rău, să stăm noi două, să facem yoga, să scriem și să povestim. Nu pare totuși că se va întâmpla să rămână sala goală curând, dar sper că deja ne înțelegem suficient de bine cât să-mi acorzi o sesiune de yoga 1:1.
Soțului meu care nu-i femeie
Să-mi trăiești și tu, dragul meu!
Că m-ai adus mai aproape de prietenele mele, de prietenele tale, de prietene noi.
Yoga, craft, cine simandicoase, brânzeturi decorate frumos cu lucruri comestibile pe care alții le-ar da jos, idei îndrăznețe, you name it. Aceste femei mi-au îmbogățit existența.
Și acum, după ce v-am scris tuturor, îmi dau seama că mai am o responsabilitate.
Să-mi fiu propria mamă sufletească. Să-mi ofer ce mi-ați oferit voi: prezență, blândețe, un zâmbet cald când greșesc, un brânci când mă opresc.
La mulți ani și mie.
La mulți ani și ție, care citești asta și poate uiți uneori că merită să-ți dai și ție o lalea.